{19 mai: suma stransa 365E(1528 ron) }
In perioada imediat urmatoare veti gasi pe holurile liceului un stand cu produse handmade. Suma obtinuta in urma vanzarii acestor obiecte va fi integral directionata spre Beatrice.
Poate putini dintre elevii liceului cunosc faptul ca domnul profesor de informatica Sebastian Onac trece de aproape doi ani printr-o situatie mai putin fericita. Daca de obicei organizam strangeri de fonduri cu ocazia unor sarbatori, de data aceasta fac un apel la voi pentru a o ajuta pe o fetita superba, Beatrice Maria, sa aiba o copilarie adevarata. Incercati sa faceti o colecta in clasele voastre pentru ca la final suma donata de elevi sa fie cat mai mare. Aceasta este povestea micutei:
In perioada imediat urmatoare veti gasi pe holurile liceului un stand cu produse handmade. Suma obtinuta in urma vanzarii acestor obiecte va fi integral directionata spre Beatrice.
Poate putini dintre elevii liceului cunosc faptul ca domnul profesor de informatica Sebastian Onac trece de aproape doi ani printr-o situatie mai putin fericita. Daca de obicei organizam strangeri de fonduri cu ocazia unor sarbatori, de data aceasta fac un apel la voi pentru a o ajuta pe o fetita superba, Beatrice Maria, sa aiba o copilarie adevarata. Incercati sa faceti o colecta in clasele voastre pentru ca la final suma donata de elevi sa fie cat mai mare. Aceasta este povestea micutei:
"Numele : Beatrice – Maria Onac
Data naşterii: 15 august 2008
Localitatea de domiciliu: Alba Iulia, Alba, România
Ce s-a întamplat? Hemoragie cerebrală datorată suferinţei fetale şi naşterii premature
Maria Beatrice este o fetiţă de 1 an şi 9 luni, ce s-a născut de Sf. Marie Mare, cu grave probleme de sănătate, încă de la naştere. Când i-au aratat-o tatălui ei, i-au zis : “ asta-i broasca ta!”. Şi chiar aşa arată, ca o broscuţă, cu nişte picioruşe lungi şi foarte subţiri: avea 1.600g şi 31 de săptămâni.
Diagnosticul la ieşirea din maternitate : SDR formă severă. Pneumonie congenitală.Sepsis neonatal. Hepatită acuta colestatică. Hemoragie intraventriculară gr. I .Bronhodisplazie uşoară. Nou născut afectat de oligohidromnias. Nou născut cu greutate mică la naştere. Asfixie obstreticală. Anemia prematurităţii. Retinopatia prematurităţii.
Când mi s-a rupt “apa”, am plecat la Urgenţe Alba , de acolo la Cluj, unde am stat 5 zile în monitorizare, ca să i se matureze plămânii micuţei. Imediat după cezariană, fetiţa a fost intubată şi i-au administrat antibiotice şi alte medicamente. De la început a fost o lupta grea: lupta cu moartea. Era să se întâmple de mai multe ori, chiar o data sub ochii mei, cand a încetat să mai respire şi medicii au năvălit in salon să o resusciteze. Am părăsit spitalul dupa două luni, când avea 2.500 g şi o stare generală bună. Semnele bolii au apărut mai tarziu, pe la varsta de 3-4 luni. Mergeam lunar la control, eu le spuneam medicilor că nu-şi deschide mânuţele şi nu-şi ţine capul drept şi nu apucă jucăriile. Mi-au zis să am răbdare, că este prematură şi va recupera. Dar n-a fost să fie aşa. La 5 luni am fost din nou la neurolog şi de data asta lucrurile au devenit clare: diagnosticul era de Tulburare de coordonare centrală cu elemente extrapiramidale. Evoluţia ei se oprise undeva pe la vârsta de 2-3 luni. A început o nouă luptă: cea de recuperare. Ne-am internat şi am inceput kinetoterapia la Cluj şi apoi la Sibiu. De un an de zile mergem în continuare alternativ, la Cluj/Sibiu, iar între internari facem acasă kinetoterapie, cum m-au învăţat terapeuţii. Progresele sunt însă minime. Schimbarea diagnosticului s-a făcut în ianuarie 2010, cand am citit îngrozită pe biletul de ieşire de la Sibiu: Paralizie cerebrală infantilă. Tetrapareză spastic-diskinetică. Retard global de dezvoltare (4-9 luni).
Ce este de făcut? Deci avem o fetiţă care sta pe spate, nu sta în funduleţ, nu vorbeşte, prinde cu dificultate cu mânuţele. Pe toţi medicii i-am întrebat dacă va umbla şi va vorbi, şi mi s-a răspuns că asta e cel mai greu de spus. Noi nu putem renunţa la luptă, facem totul pentru micuţa Beatrice să o ajutam, căutăm o cale pentru ea. Şi astfel am descoperit prin oameni inimoşi, o clinică în Germania unde se face implant cu celule stem adulte. Este altceva decât se face în China. Celulele stem se extrag din măduva osoasă a pacientului şi i se reinjectează în coloană, după o prelucrare prealabilă. Procedura costă însă 10.000 euro, dar sunt prea mulţi bani pentru noi. Ce nu face o mamă pentru puiuţul ei?
Gândul că Beatrice ar sta într-un scaun cu rotile şi ar bângui nişte sunete, ne îngrozeşte. Cea mai mare bucurie de-a avea un copil s-a transformat în cea mai mare tristeţe de-a o vedea chinuindu-se o viaţă. Însa Dumnezeu e bun şi ne ajută şi nouă, pentru ca a iubit-o atunci cand n-a lăsat-o să moară. Pentru noi fiecare gest nou pe care îl face, cât de mic, este o bucurie imensă. Dacă a reusit să agaţe cu doua degete o jucărie, e o bucurie: ” Bravo, fetiţa mamei! “
În iunie anul acesta am fost admişi pentru tratament recuperator la o clinică din Ucraina, dar şi aici costă în jur de 3.000 euro. Oameni buni şi generoşi ne ajută deja cu sfaturi, ne pun în legătură, asociaţia “Salvează vieţi” ne sprijină şi ne susţine, de asemenea colegii de la locul de muncă şi nu în ultimul rând, familia. Dacă nu ne ajută comunitatea, cine să ne ajute? Vă rugăm, alăturaţi-vă cu cât de puţin, ajutaţi-o pe Beatrice să nu îşi piardă copilăria şi zâmbetul de copil!
Mulţumim tuturor celor ce se alătură nouă şi ne ajută în această campanie umanitară, Familia Sebastian, Iulia, Larisa şi Beatrice Onac e-mail: iuliaonac@yahoo.com AJUTAŢI-O PE BEATRICE SĂ FIE UN COPIL CU COPILĂRIE !"
Data naşterii: 15 august 2008
Localitatea de domiciliu: Alba Iulia, Alba, România
Ce s-a întamplat? Hemoragie cerebrală datorată suferinţei fetale şi naşterii premature
Maria Beatrice este o fetiţă de 1 an şi 9 luni, ce s-a născut de Sf. Marie Mare, cu grave probleme de sănătate, încă de la naştere. Când i-au aratat-o tatălui ei, i-au zis : “ asta-i broasca ta!”. Şi chiar aşa arată, ca o broscuţă, cu nişte picioruşe lungi şi foarte subţiri: avea 1.600g şi 31 de săptămâni.
Diagnosticul la ieşirea din maternitate : SDR formă severă. Pneumonie congenitală.Sepsis neonatal. Hepatită acuta colestatică. Hemoragie intraventriculară gr. I .Bronhodisplazie uşoară. Nou născut afectat de oligohidromnias. Nou născut cu greutate mică la naştere. Asfixie obstreticală. Anemia prematurităţii. Retinopatia prematurităţii.
Când mi s-a rupt “apa”, am plecat la Urgenţe Alba , de acolo la Cluj, unde am stat 5 zile în monitorizare, ca să i se matureze plămânii micuţei. Imediat după cezariană, fetiţa a fost intubată şi i-au administrat antibiotice şi alte medicamente. De la început a fost o lupta grea: lupta cu moartea. Era să se întâmple de mai multe ori, chiar o data sub ochii mei, cand a încetat să mai respire şi medicii au năvălit in salon să o resusciteze. Am părăsit spitalul dupa două luni, când avea 2.500 g şi o stare generală bună. Semnele bolii au apărut mai tarziu, pe la varsta de 3-4 luni. Mergeam lunar la control, eu le spuneam medicilor că nu-şi deschide mânuţele şi nu-şi ţine capul drept şi nu apucă jucăriile. Mi-au zis să am răbdare, că este prematură şi va recupera. Dar n-a fost să fie aşa. La 5 luni am fost din nou la neurolog şi de data asta lucrurile au devenit clare: diagnosticul era de Tulburare de coordonare centrală cu elemente extrapiramidale. Evoluţia ei se oprise undeva pe la vârsta de 2-3 luni. A început o nouă luptă: cea de recuperare. Ne-am internat şi am inceput kinetoterapia la Cluj şi apoi la Sibiu. De un an de zile mergem în continuare alternativ, la Cluj/Sibiu, iar între internari facem acasă kinetoterapie, cum m-au învăţat terapeuţii. Progresele sunt însă minime. Schimbarea diagnosticului s-a făcut în ianuarie 2010, cand am citit îngrozită pe biletul de ieşire de la Sibiu: Paralizie cerebrală infantilă. Tetrapareză spastic-diskinetică. Retard global de dezvoltare (4-9 luni).
Ce este de făcut? Deci avem o fetiţă care sta pe spate, nu sta în funduleţ, nu vorbeşte, prinde cu dificultate cu mânuţele. Pe toţi medicii i-am întrebat dacă va umbla şi va vorbi, şi mi s-a răspuns că asta e cel mai greu de spus. Noi nu putem renunţa la luptă, facem totul pentru micuţa Beatrice să o ajutam, căutăm o cale pentru ea. Şi astfel am descoperit prin oameni inimoşi, o clinică în Germania unde se face implant cu celule stem adulte. Este altceva decât se face în China. Celulele stem se extrag din măduva osoasă a pacientului şi i se reinjectează în coloană, după o prelucrare prealabilă. Procedura costă însă 10.000 euro, dar sunt prea mulţi bani pentru noi. Ce nu face o mamă pentru puiuţul ei?
Gândul că Beatrice ar sta într-un scaun cu rotile şi ar bângui nişte sunete, ne îngrozeşte. Cea mai mare bucurie de-a avea un copil s-a transformat în cea mai mare tristeţe de-a o vedea chinuindu-se o viaţă. Însa Dumnezeu e bun şi ne ajută şi nouă, pentru ca a iubit-o atunci cand n-a lăsat-o să moară. Pentru noi fiecare gest nou pe care îl face, cât de mic, este o bucurie imensă. Dacă a reusit să agaţe cu doua degete o jucărie, e o bucurie: ” Bravo, fetiţa mamei! “
În iunie anul acesta am fost admişi pentru tratament recuperator la o clinică din Ucraina, dar şi aici costă în jur de 3.000 euro. Oameni buni şi generoşi ne ajută deja cu sfaturi, ne pun în legătură, asociaţia “Salvează vieţi” ne sprijină şi ne susţine, de asemenea colegii de la locul de muncă şi nu în ultimul rând, familia. Dacă nu ne ajută comunitatea, cine să ne ajute? Vă rugăm, alăturaţi-vă cu cât de puţin, ajutaţi-o pe Beatrice să nu îşi piardă copilăria şi zâmbetul de copil!
